Oamenii s-au adaptat rapid noilor tehnologii, dar corpurile noastre nu se pot transforma peste noapte. Si cum natura nu a creat mâinile pentru tastatură, iar majoritatea tastaturilor nu sunt nici ele modele de ergonomie, timpul petrecut în faţa ecranului, scriind, poate duce la boli serioase ale articulaţiilor sau încheieturilor, ba chiar şi la afecţiuni de stomac!
Bolile nu apar instantaneu!
Denumirile sunt complicate: sinovitele, tenosinovitele, bursitele, epicondilitele, artrozele cronice şi periatritele sunt cele mai întâlnite boli musculoscheletale. Realitatea e că acestea reprezintă o mare propoţie din totalul de boli profesionale care determină handicap la adulţi. Deşi nu au o pondere extrem de mare, în Statele Unite ele sunt principala cauză a incapacităţii de muncă, pierderile suferite de pe urma lor fiind de 1,3% din produsul intern brut.
De vină pentru apariţia acestor boli este suprasolicitarea corpului la locul de muncă, stresul care provoacă leziuni la nivelul muşchilor, tendoanelor, ligamentelor, nervilor periferici, cartilajelor, oaselor sau vaselor de sânge, precum şi poziţiile incorecte îndelungate în timpul utilizării uneltelor de scris.
Oamenii nu trebuie totuşi să se impacienteze. Astfel de boli apar într-un interval de timp extrem de îndelungat şi doar atunci când nu se adresează din timp medicului. De vină pentru apariţia lor sunt poziţiile forţate: în special pe mouse, încordarea sau frecarea părţii laterale a mâinii de masă. Cei ce petrec în faţa calculatorului peste 10-12 ore pe zi ar trebui să se îngrijoreze: informaticienii, cei de la grafică, economiştii, dactilografie, pictură, etc.
“Am simţit dureri în încheieturi”
Sindromul de tunel carpian este o afecţiune care poate determina un handicap permanent dacă nu este descoperit şi tratat la timp. Primele simptome, care ar trebui să fie şi motivul unei vizite la medic, sunt senzaţiile de arsură, amorţeala şi încleştarea primelor două sau trei degete. De cele mai multe ori, acestea creează neplăceri pe parcursul nopţii sau în efectuarea unor sarcini uşoare, precum legatul pantofilor. Pentru a preveni acest tip de boală, muşchii mâinii trebuie antrenaţi în vederea unei toleranţe sporite la mişcări repetitive.
Boala de vibraţii se manifestă prin dureri musculare şi articulare la nivelul tuturor degetelor, iar sindromul Raynaud constă în schimbarea culorii degetelor la fluctuaţiile de temperatură. într-o primă etapă, degetele se albesc şi se răcesc, apoi capilarele se îngustează, oxigenul scade la nivelul părţii slab irigate şi aşa aparea amorţeala.
Nu apelaţi la tratament improvizat!
Problemele menţionate apar în special la femei după 30 de ani sau la tinerii care au ţesutul muscular neobişnuit de gros în palmă. Depistate la timp însă, ele pot fi tratate cu antiinflamatori şi fizioterapie. La intervenţii chirugicale se recurge doar în cazuri speciale – de obicei e nevoie de o operaţie prin care se lărgeşte spaţiul dintre ligamente, însă doar unu sau doi pacienţi ajung la operaţie în interval de un an.
Lucrul la calculator vs. munca în mină
In prezent bolile profesionale cel mai des întâlnite sunt polineuropatiile cauzate de expunerea la substanţe chimice şi care se manifestă în special prin amorţirea mâinilor şi picioarelor, dorsopatiile care se manifestă prin dureri ale coloanei dorsale şi lombare şi sindromul de canal carpian, boală întâlnită în special la persoanele care lucrează la calculator şi care se manifesta prin amorţeli ale mâinilor şi ale degetelor. O altă boală profesională mai nou apărută este neurastenia, cauzată de suprasolicitarea psihică la locul de muncă.
Tastatura, mai murdară ca WC-ul
Testele au demonstrat că tastaturile calculatoarelor adăpostesc mai multe bacterii dăunătoare organismului uman decât chiat colacul WC-urilor. Rezultatele testelor de laborator au depistat diverse microorganisme precum stafilococul auriu, E.coli şi coliforma, responsabile cu apariţia bolilor de stomac.
Una din cauzele infestării tastaturilor este faptul că angajaţii mănâncă la birou, iar firmiturile alimentelor presărate printre taste contribuie la creşterea bacteriilor. De asemenea, utilizatorii perifericelor uită frecvent să se spele pe mâini după ce au fost la toaletă, astfel că o altă serie de microbi sunt aduşi spre incubare. Specialiştii îi sfătuiesc pe utilizatorii de calculatoare să şteragă periodic tastaturile cu alcool sau cu produse speciale de curăţat şi să îşi schimbe perifericele măcar o dată pe an.
Comentarii
Trimiteți un comentariu